Care sunt semnele de avertizare ale pregătirii unei persoane pe moarte? Ce se poate face pentru a ajuta un suflet spre trecerea sa la moarte? Care sunt etapele pasajului? Cum funcționează pentru cei vii?
1) Semne de avertizare înainte de moarte
Moartea este inscrisă în viața fiecăruia, este imuabilă. Aceasta este singura certitudine pe care o avem după ce ne naștem. Ea este marcată ca un termen limită în contractul nostru de suflet. Este, de asemenea, înrădăcinată în ADN-ul nostru. Putem muri înainte de această dată, dar nu avem timp, odată ce data a trecut, față de organizarea în lumea astrală, lumea morților.
Semnele de avertizare nu sunt aceleași în funcție de tipul de deces. Pentru o moarte subită, în timpul unui accident, de exemplu, semnele pot fi văzute uneori în sincronicități, în prezența animalelor moarte găsite în fața ușii de la întrare sau în grădina sa, într-o serie de accidente de avertizare, în vise premonitorii...
Pentru o moarte viitoare, care a fost programată, echipa de ghizi care se ocupă de această pregătire ia în primire sufletul. În funcție de evoluția și vârsta sa spirituală, dacă este un suflet tânăr sau mai degrabă un suflet bătrân, procedura este mai mult sau mai puțin lungă și avansată în timp față de termenul limită. Ghizii comunică cu sufletul și îi amintesc de contract (semnat înainte de fiecare încarnare). Ei explică faptul că misiunea pentru această viață va fi finalizată în curând.
Ei însoțesc sufletul pe tot parcursul procesului de doliu propriu:
- negare: sufletului îi este greu să creadă că această viață se va termina în curând pentru el;
- vinovatie: pentru ca nu a terminat totul in cel mai bun mod posibil;
- furie: pentru a fi blocat de lipsa de timp;
- negociere: a unui bonus de timp pentru a participa la nunta fiicei sale sau la nașterea primului nepot etc.;
- faza depresiva: asimilarea acestui sfârsit al vieții;
- acceptare.
În fiecare etapă a acestui doliu, sufletul lucrează cu entitatea sa pământească – persoana 3D, prin intuiție și vise. Astfel, din exterior, dacă suntem suficient de sensibili și receptivi, putem observa semne foarte specifice în persoana pe moarte (indiferent dacă este conștientă de moartea sa iminentă sau nu): furie, izolare, detașare, renunțare. Fața persoanei se schimbă, este mai neutră, ridurile se estompează ușor, privirea se intunecă. Persoana poate avea faze de regresie, arata ca o fetița, un baiețel. Ea va vorbi despre copilăria ei sau amintirile ei preferate. Poate suferi pierderi de memorie mai mult sau mai puțin patologice cum ar fi Alzheimer - deoarece sufletul oscilează din ce în ce mai mult spre lumea astrală (lumea uitării). Se spune că are deja un picior în ea. Cei vii care insotesc, daca sunt constienti de semne și daca reusesc sa le accepte, pot primi și conține sufletul persoanei iubite muribunde, datorită ascultării și bunăvoinței. În același timp, ei se pot pregăti pentru un doliu anticipativ, pentru că încercarea pierderii viitoare va fi mult mai grea pentru ei decât trecerea sufletelor celor dragi în lumea lor de origine. Din păcate, în lumea noastră modernă, moartea este tabu, nu trebuie să vorbim despre ea și credem că cu cât ne gândim mai puțin la ea, cu atât ne simțim mai bine, ca și cum am putea să o amânăm sau să o ignorăm.
Există situații în care echipa astrală este condusă să ofere actualizări ale contractelor de suflet, ca în cazul actual al acestei pandemii globale. Aceasta poate propune sufletelor mai sensibile să-și scurteze viața și, astfel, să avanseze termenul limită al morții lor, pentru a evita să se confrunte cu evenimente prea traumatizante. În general, acest lucru se face într-un cadru colectiv, mai degrabă decât individual, în cazul unei viitoare schimbări de paradigmă planetară.
2) Moartea fizică
Inima se oprește prin oprirea tuturor funcțiilor vitale ale corpului. Putem crede că vine din trup, dar nu, vine de la sufletul care stă în sânge, care însoțit de echipa morții, "comandă" inimii să se oprească. Sufletul plutește în cameră și în casă.
Primul lucru de făcut, după ce s-a aprins o lumânare, este să-i spunem persoanei iubite decedate că este moartă, dar că ea încă mai există și că va fi luată în primire. Trebuie spus cu voce tare, pentru că lumea eterică în care se află sufletul este foarte aproape de lumea fizică. Sufletul este încă conectat la corpul fizic, prin legătura eterică care va fi ruptă odată ce corpul eteric va muri, 3 zile mai târziu. Din acest motiv, în multe culturi, privegherea corpului durează 3 zile înainte de înmormântare. Tot în aceste obiceiuri, bătrânele familiei sau ale satului obișnuiau să plângă în timp ce jeleau "De ce ai murit? De ce ai plecat?...". În cazul anumitor obiceiuri, cei vii se adună în timpul celor 3 zile de priveghere și la anumite date mai târziu (pentru pomeni) și vorbesc despre mort, calitățile sale, isprăvile sale... Fără să știe, acești oameni îl "hrănesc" pe decedat cu energie și îl încarcă pentru tot restul călătoriei sale în viața de apoi. În România, de exemplu, țara din care vin eu, oamenii își pregătesc propria moarte din timpul vieții, oferind pomana sub formă de mâncare, haine sau bani, pentru ca apoi să le "aibă" disponibile în viața de apoi, odată plecați. Ei fac același lucru pentru decedat la anumite date tradiționale (6 luni, 1 an...). Chiar dacă am putea crede că toate acestea sunt ridicole și inutile, pentru că odată morți nu mai mâncăm, nu mai avem un corp de îmbrăcat sau nu mai avem nevoie de bani pentru nimic, fiecare acțiune care vizează moartea poartă o energie specifică care depășește granițele lumii noastră fizice. În viața de apoi, sufletele își pot crea fiecare lumea sa de vis în care orice este posibil. Oamenii care nu au avut destule în timpul vieții lor, în viața de apoi, vor dori să se bucure de o viață bogată, chiar dacă este imaginație pură, că este complet imaterială. În ciuda tuturor pregătirilor sufletului de dinaintea morții, el se poate trezi dezorientat și să nu știe ce i se întâmplă, decât dacă este un suflet experimentat care a trăit multe vieți și știe calea pe de rost.
Îi sfătuiesc pe părinți să-și lase copiii să participe la înmormântare, dacă au peste 7 ani. Nu înainte, pentru că aceasta poate afecta câmpurile lor subtile încă fragile. Un copil care asistă la plecarea unui membru al familiei va avea o legătură mai puternică cu moartea și, prin urmare, o legătură mai sănătoasă cu viața.
3) Moartea eterică
După aproximativ 3 zile, legătura cu corpul fizic se rupe și sufletul este puternic chemat de astral - faimoasa lumină de la capătul tunelului. Acesta este momentul pentru a îngropa sau incinera corpul fizic. Alegerea este importantă dacă sufletul a specificat-o în timpul vieții sale sau dacă obiceiul cultural o impune. Cel mai bine este să respecți întotdeauna voința defunctului, pentru a nu crea nostalgie inutilă în sufletul lui. Sufletul ajunge în SAS, unde echipa responsabilă îi verifică "identitatea vibratorie", cum a murit și starea sa generală de "sănătate". Timpul în SAS este foarte scurt, întotdeauna în respectul organizării și al calendarului pentru toate sufletele care sosesc. Dacă persoana a murit prin sinucidere, sufletul său este trimis în limbo - un spațiu în astralul inferior unde își poate continua procesul de fortificare în fața dificultății prin care a trecut și pe care nu a reușit să o integreze în timpul vieții sale. Sufletele "deteriorate" de alcool, droguri, medicamente etc., vor fi trimise în clinici specializate, astfel încât să poată aduna toate bucățile împrăștiate ale sufletului lor din alte planuri subtile, în timpul dispersării lor. Pentru toate celelalte suflete, este astralul, mai mult sau mai puțin înalt, în funcție de stadiul lor de evoluție. La acest pasaj, sufletul este întâmpinat de unul sau mai mulți membri ai familiei sale de suflet. Dacă sufletul este tânăr și lipsit de experiență sau este încă puțin confuz, el va fi întâmpinat de suflete care iau înfățișarea unui membru decedat al familiei sale pământești cu care a avut o legătură mai puternică. Dacă persoana a fost foarte religioasă, aparențele pot fi religioase: Isus, Buddha, îngeri etc. Sufletul va fi în aceeași stare de spirit ca și în timpul vieții sale. Dacă persoana a fost un ateu fervent condiționat în timpul vieții sale că nu există nimic după moarte, aceasta este ceea ce va experimenta în viața de apoi: neantul, timpul pentru a accesa o altă conștiință. Dacă a fost într-o stare întunecată și grea în timpul vieții sale, ea va fi atrasă de afinitatea vibrațională de lumi mai dense, pline de entități.
Deoarece sufletul este multidimensional, el poate fi găsit în același timp în jurul locurilor din viața sa anterioară, pentru a însoți doliul oamenilor vii, din nostalgie pentru viața sa. Poate comunica prin vise - ceea ce se întâmplă și în astral, pentru că în fiecare noapte sufletul visătorului părăsește corpul ca să se reîncarce. Pentru suflet, astralul nopții este respirația sa de oxigen, fără ea, ar fi în depresie profundă.
Există mulți terapeuți care doresc să ajute sufletele să meargă spre lumină. Cu toate acestea, nu toate sufletele vor să fie ajutate. E ca aici, în densitate 3D, nu toată lumea vrea să se spiritualizeze cu orice preț! Este un proces de integrare, în funcție de calea fiecăruia și de locul în care se află pe această cale. Dacă vrem să ajutăm în toată conștiința, trebuie să integrăm diferențele foarte subtile dintre prezența unui suflet trecător, a unei fantome sau a unui suflet rătăcitor, amprentele energetice ale vieții sale, alte entități astrale...
3) Moartea astrală
Următorul pas este faza de asimilare a învățării datorită experiențelor din ultima viață - care are loc în compania ghizilor care s-au ocupat de suflet în timpul vieții sale pământești. Apoi, există faza de evaluare a evoluției sufletului - care are loc în fața unui consiliu de suflete superioare, care va sublinia lacunele și lucrurile care trebuie refăcute, toate zise cu dragoste, desigur. Nu este un proces de judecată, așa cum ne-a facut religia să credem. La final, există o etapă de orientare spre viața următoare (vezi articolul "Sosirea unui suflet nou în familie"). Acest lucru se face cu ajutorul unei alte echipe, unde putem găsi unii dintre aceleași ghizi din viața trecută. Această echipă "sfătuiește" calea de urmat, familia de integrat, încercările majore de trăit - cu alte cuvinte: programarea viitoare. În funcție de stadiul de evoluție a sufletului, există loc de manevră, între refuzul complet al reîncarnării viitoare și acceptarea tuturor lucrurilor propuse. La sfârșitul acestei întâlniri, sufletul semnează contractul său sufletesc pentru o viitoare călătorie pe Pământ. Acest proces al unei noi reîncarnări este mult mai scurt decât credem - pentru că timpul petrecut în astral este mult mai lent.
4) Comunicarea dintre morti si cei vii - vampirizarea energiei
Ne putem imagina că există comunicare doar atunci când un medium bun intră în contact cu unul dintre cei dragi decedați pentru a ne da vești. Contrar a ceea ce gândim sau știm, există mult mai multă comunicare între aceste două lumi: lumea celor vii, lumea materială fizică sau 3D și lumea morților, lumea astralului sau a vieții de apoi. Cei decedați care rămân foarte atașați de viața lor trecută, populează planul subtil al Pământului. Dacă am putea vedea subtilul așa cum vedem lumea fizică, vom observa o mulțime de oameni in jurul nostru în mod constant, pe stradă, în magazine etc. Aceste suflete au mereu nevoie de tot felul de dorințe materiale sau intelectuale, care se pot transfera celor vii: dorința de a se hrăni, de a bea, de a face dragoste, de a face cumpărături, de a purta o haină frumoasă, de a citi o carte... Calea cea mai accesibilă pentru ei este cea cu foștii membri ai ultimei familii pământești (copii, nepoți etc.). După moartea unei persoane dragi, putem observa unele schimbări în comportamentul nostru. Va trebui să fim conștienți de acest fenomen și să distingem clar diferența dintre propriile noastre dorințe și cele ale unui decedat care trece pe lângă noi. De fiecare dată când cedăm unei astfel de influențe externe, pierdem o cantitate de energie din energia noastră personală. Din acest motiv, numim acest transfer de energie vampirizare energetică.
5) O nouă viață pământescă
În timpul unei noi reîncarnări, sufletul păstrează același temperament și aceeași culoare de ochi. La naștere, el primește implantul de a uita viețile trecute și adevărata lui natură. Incepe calea pe orbete. Cu toate acestea, cu cât a integrat mai bine învățăturile experiențelor sale din trecut, cu atât mai ușor și mai rapid are acces la bagajul lui spiritual. Acest lucru poate duce la hipersensibilitate sau intuiție timpurie în viața cuiva cand e copil, de exemplu. Pentru a înțelege mai bine procesul de reîncarnare, în timpul unei nașteri viitoare, puteți citi articolul "Sosirea unui nou suflet în familie".
Dacă citiți acest articol și sunteți in doliu după moartea unei persoane dragi, sper că cuvintele de mai sus au reușit să vă lumineze și să vorbească sufletului vostru. Crescând în conștiința vieții noastre, pregătim astfel un acces mai bun la viață de apoi. Numai în timpul viații fizice, aici și acum, putem evolua, nu așteptați sfârșitul acestei vieți pentru a face acest lucru, pentru că va fi prea târziu.
Lăsați un comentariu mai jos pentru a fi informat cu privire la publicațiile viitoare.
Oana MARTINS
Life coach și terapeută energetică
www.oana-therapie-coaching.com