top of page

Cum ne face corpul de suferință să ne distorsioneze percepțiile? 13 soluții pentru a ieși din asta.

Actualizată în: 9 feb. 2022

Cum funcționează percepțiile noastre? Ce declanșează ele în noi? Cum funcționează filtrele noastre? Cum să ne schimbăm viața schimbându-ne percepția?

1) Percepții fizice
Ni s-a spus întotdeauna că simțurile noastre fizice (vedere, auz, gust, miros și atingere) ne ajută să simțim realitatea fizică și, mai presus de toate, că sunt foarte fiabile, că ele descriu foarte fidel realitatea noastră, viața noastră pe Pământ, mediul nostru îconjurător, totul în jurul noastru. Întotdeauna am folosit aceste simțuri toată ziua, dându-le toată importanța noastră. Stim de asemenea că oameni care nu au unul dintre aceste cinci simțuri (orbi, surzi...) reușesc să dezvolte unul din celelalte simțuri, mult mai cu multă acuitate și precizie..
Dar ce percepem cu adevărat? Percepem materia densității 3D (în trei dimensiuni) prin simțurile noastre de vedere, de gust și atingere. Percepem undele sonore, datorită simțului nostru de auz. Percepem mirosuri volatile, datorită simțului mirosului nostru. În orice caz, percepem doar o bandă de frecvență foarte mică fată de realitatea energetică. La nivel vizual, razele de lumină care sunt reflectate de fiecare obiect observat și transmise spre ochi, sunt convertite de creier în imagini cu culoarea corespunzătoare frecvenței undei luminoase reflectate de obiect. În realitate, creierul este cel care "traduce" realitatea fizică pentru noi, o realitate vibrațională energetică transparentă (greu de crezut). Unii oameni, înainte de a suferi de un accident vascular cerebral, au reușit să "vadă" realitatea direct pentru câteva momente, fără a trece prin convertor cerebral. Au văzut că totul vibra în jurul lor, că nu existau limite între obiecte și ei înșiși și că totul era conectat pulsând la unison.
  • SOLUTIA 1: Să nu ne mai bazăm atât de mult pe percepțiile fizice. Să știm că acestea sunt limitate.

2) Filtre de percepție
Dacă luăm doar exemplul simțului vederii (pentru că aceeași regulă se aplică tuturor celorlalte simțuri) putem înțelege că pe banda foarte mică de frecvențe vizibile și convertite de creierul nostru într-o imagine (400-700nm), percepem doar un procent foarte mic de realitate. La acest procent, putem aplica un coeficient de capacitate vizuală mai mic de unu, specific fiecăruia. Nu vedem toți în același fel, cu aceeași precizie, până la cel mai mic detaliu. Apoi, pentru fiecare percepție vizuală, fiecare dintre noi aplică un filtru de percepție care este conectat la emoțiile noastre, sentimentele noastre, starea noastră de spirit, formatarea suferită în timpul vieții noastre. Când suntem fericiți, răsăritul de soare pe care îl privim pare magic, culorile vibrează, nuanțele mai fine sunt mai bine vizibile. Când suntem îngrijorați, ne reducem drastic câmpul vizual și multe detalii ne scapă. Când suntem gravide, vedem o mulțime de femei însărcinate, crezând că toată lumea a început să aibă copii în același timp cu noi. Tocmai ne-am cumpărat o mașină marca Golf 8 de culoare gri, de care suntem foarte mândri, percepem multe alte mașini identice care merg în paralel cu noi. La această percepție se adaugă interpretarea și stocarea noastră. Interpretarea este legată de efectul pe care această percepție îl are asupra noastră. Dacă percepția ne afectează pozitiv (prin activarea emoțiilor pozitive, cum ar fi bucuria, speranța, de exemplu), ea va fi interpretată diferit decât în cazul în care ne deranjează, prin activarea corpului nostru de suferință.
  • SOLUȚIA 2: Să încercăm să cunoaștem mai multe despre filtrele noastre și credințele limitative care ne definesc.

3) Corpul de suferință
Corpul de suferință este un termen puțin cunoscut, chiar și în lumea de dezvoltare personală și spirituală. Este un corp energetic care ne învăluie, mai mult sau mai puțin larg, pe lângă corpurile noastre subtile (eteric sau vital, astral sau emoțional, mental). Evoluează în același timp ca și noi. Acest corp este încărcat de amintiri personale, familiale sau transgeneraționale. Ori de câte ori experimentăm un eveniment, pe care îl validăm ca fiind important pentru noi, care ne destabilizează profund și care ne schimbă percepțiile pentru totdeauna, o energie foarte specifică acestui eveniment lasă o amprentă vibrațională în corpul nostru de suferință. Această amprentă este ca o rană deschisă care poate fi "atinsă" de emoția cheie trăită în timpul validării evenimentului. Putem realiza foarte ușor această activare a corpului nostru de suferință, pentru că de fiecare dată reacția noastră emoțională este foarte exagerată față de evenimentul pe care îl experimentăm. De fiecare dată, ne surprinde profund, nu ne explicăm motivul acestei discrepanțe dintre eveniment și atitudinea noastră, care ne face să ne simțim imediat foarte vinovați și ne obosește în cele 2-3 zile care vor urma. În plus, simțim că nu avem niciun control pe parcursul întregului proces. Chiar dacă același eveniment se întâmplă din nou, tot reacționăm puternic. Cu mintea odihnită, încercăm să înțelegem ce se află în spatele acestui fenomen. Uneori reușim să detectăm niște informații care ni se par relevante, alteori suntem ajutați de familie, prieteni sau terapeuți. Câteva luni mai târziu, în fața aceluiași tip de eveniment, reacția noastră pare și mai dezlănțuitoare, iar suferința noastră s-a amplificat și mai mult. Când spun același eveniment, mă refer la aceeași emoție care este trezită în noi, evenimentele pot părea total diferite în aparență.
  • SOLUȚIA 3: să găsim emoția principală care ne guvernează și care se ascunde în spatele fiecărei reacții amplificate care ne face să suferim.

4) Corp de suferință și cuplu
Pentru a vă da un exemplu: într-un cuplu, soțul care vine acasă de la locul de muncă, încărcat de numeroasele remarci negative pe care le-a avut de la managerul și colaboratorii săi, face o remarcă la rândul său soției sale despre starea "dezastruoasă" a casei, apoi câteva minute mai târziu despre mâncarea care nu este pe placul său. Acest lucru pare banal ca exemplu, însă la nivel subtil lucrurile sunt destul de complexe. Soțul în timpul muncii sale și-a activat corpul de suferință, se întoarce acasă cu energii toxice în aură, energii pe care nu le poate conține prea mult timp, pentru că apasă prea puternic pe corpul său de suferință, făcându-l să retrăiească emoțiile foarte neplăcute din trecut. Să presupunem, în acest exemplu, că acest soț are ca mecanism de apărare emoțională furia, și nu negarea sau fuga (care ar fi generat un alt tip de reacție). Astfel, el își va "transfera" furia asupra soției sale, care are un alt mecanism complementar de conținere și stimă de sine scăzută (în cupluri mecanismele ambilor parteneri sunt întotdeauna complementare și asociate pentru a funcționa "bine" împreună). Corpul suferinței femeii este astfel activat, ea va simți foarte puternic emoția ei principală (vinovăție, rușine, denigrare...), pe care o va pune pe spatele soțului și a remarcilor sale. În cele mai multe despărțiri, de fapt este un război între cele două corpuri de suferință care se întâmplă la nivel subtil. Schimbându-ne percepția, am putea salva cuplul.
  • SOLUȚIA 4: să facem un bilanț al comunicării noastre de cuplu pentru a înțelege mai bine mecanismele ascunse.

5) Cum ne identificăm cu gândurile noastre
Pentru a urma exemplul nostru de mai sus, femeia va crede gândurile pe care le aude despre ea însăși: "Sunt varză mereu dezorganizată", "Nu reușesc niciodată nimic, nici măcar un fel de mâncare al naibii", "Merit doar să fiu certată"... și gândurile pe care le aude despre soțul ei: "Iar mă certă ăsta", "Nu mă iubește", "S-a săturat de mine", "Nu are nimic de-a face cu mine și de oboseala mea - și eu muncesc" etc. Gândurile se vor agita în mintea noastră atâta timp cât corpul de suferință a amândorora este activat. Auzindu-le, aceste gânduri se vor cristaliza în credințe profunde greu de demontat, mai ales dacă persoana crede foarte puternic (ca majoritatea oamenilor) că gândurile sale îi aparțin, că ea este cea care gândește.
  • SOLUȚIA 5: să acceptăm și integrăm ideea că gândurile nu ne aparțin, că vin din altă parte, ca și cum cineva sau ceva ni le-ar sufla la ureche.

6) Corpuri de suferință și copii
Copiii, până la vârsta de aproximativ 14 ani, nu au propriul corp de suferință, ei manifestă corpul de suferință al părinților, surorilor și fraților mai mari. Modul de manifestare este specific fiecăruia, dar în general este încărcat de emoții și agitație. Dacă în familie există un singur copil, el va fi "însărcinat" să manifeste energiile din jurul său care sunt aduse prin corpul de suferință a unuia sau ambilor părinți. Dacă familia are mai mulți copii, cel mai sensibil copil va fi cel care va manifesta acest proces în raport cu părintele de care este cel mai legat energetic. De exemplu, într-o familie cu 2 copii, dacă mama se confruntă cu un eveniment viitor de concediere, pe care nu îl exprimă încă altora, care declanșează în ea o emoție de anxietate profundă și de nesiguranță, poate exista unul din copii care are aceeași sensibilitate (pe acest fundal de anxietate) care va reacționa, începând să plângă și să-și exprime temerile legate de datul afară din școală. Atitudinea amplificată și decalată cu viața lui de copil ne poate semnala rapid că în subtil există un transfer de energie care funcționează între mamă și copil. Un alt exemplu și mai comun este atunci când unul dintre copii se îmbolnăvește pentru a rămâne cu mama sau tatăl care și-a activat teama de singurătate în câmpul său de suferință.
  • SOLUȚIA 6: Să fim mai atenți cu copiii noștri și cu reacțiile lor. Ei sunt adevărate oglinzi ale stării noastre interioare și ale manifestării corpurilor noastre de suferință.

7) Corpul de suferință și animale
Animalele sunt foarte sensibile la energiile subtile. Sub influența corpului de suferință activat al stăpânului său, câinii pot deveni mai atenți și mai vigilenți, lătra la "prezențe" invizibile pentru noi, dar pe care le simt de preajma noastră. Pisicile, terapeuți de energie reale, vor dori să fie mângâiate pentru a putea să-și "curețe" stăpânul energetic și să-l elibereze de prea multa energie nefastă acumulată. De câțiva ani, am început să recunoaștem beneficiile contactului cu animalele, în terapiile cognitive și de altă natură.
  • SOLUȚIA 7: Prin observarea atitudinii animalului nostru de companie, putem avea un bun indicator al stării de activare a corpului nostru de suferință și să acționăm în consecință.

8) De ce să cunoaștem subtilitatea suferinței noastre?
Am văzut că declanșatorul corpului nostru de suferință este o emoție cheie care iese în evidență de departe față de alte emoții pe care le trăim. Pentru mine, această emoție a fost vinovăția, pe care am avut șansa să o vindec, datorită Mindfulness (vedeți articolul "Cum mi-am vindecat vinovăția cronică"). Corpul de suferință are mai multe tipuri de impact asupra noastră:
- ne distorsionează toate percepțiile;
- ne scade energia vitală, crescând astfel riscul de depresie;
- scade sistemul nostru imunitar, care pe termen lung, ne poate îmbolnăvi;
- ne perturbă claritatea minții și intuiția, făcându-ne să ne abatem de la calea noastră de evoluție;
- ne activează dependențele și obiceiurile proaste;
- ne crește pasivitatea și letargia, făcându-ne mai manipulabili de către alții (de exemplu, prin perverși narcisiști) și de către sistem;
- ne scade nivelul de vibrație (vedeți articolul "Cum să ne ridicăm în vibrație? Cheile bunăstării");
- ne activează rana sufletească (abandon, respingere, nedreptate, umilire, trădare, nostalgie...);
- crește atracția oamenilor dăunători sau cu vibrație scăzută in jurul nostru;
- ne întârzie evoluția noastră spirituală și capacitatea noastră de trezire;
- ne face să ratăm acțiunile corecte;
- ne reduce drastic încrederea și stima de sine...
  • SOLUȚIA 8: Să ne exersăm față de simțul energiei și vibrației corpului nostru de suferință și să stabilim protocoale de curățare energetică durabile.

9) Cum să identificăm corpul de suferință?
După cum putem deduce din exemplele de impact descrise mai sus, corpul nostru de suferință acționează pe mai multe niveluri: fizic, emoțional, astral, mental și spiritual. Pentru a identifica corpul nostru de suferință, este necesară o atenție deosebită cu ajutorul mindfulness pe tot parcursul procesului de identificare, care poate avea loc pe parcursul mai multor săptămâni sau chiar luni. Dacă doriți să fiți însoțit în tot acest timp, puteți apela la un terapeut avizat în domeniul energiei (ca mine, de exemplu, 😉).
La nivel fizic, vom observa ce afecțiuni corporale sau gene avem în mod regulat în timpul zilei, mai ales atunci când apar semnele descrise ale activării corpului de suferință. Orice blocaj, cum ar fi torticolis, tendinită, migrenă, entorsă, contractură, ardere, taietură etc este un indicator.
  • SOLUȚIA 9: Putem să începem un jurnal - așa că vom găsi, probabil, un anumit ritm sau ciclu de activare a corpului nostru de suferință.

La nivel emoțional, putem observa care emoție secundară este asociată cu emoția noastră cheie principală. De exemplu, vinovăția merge mână în mână cu rușinea, respingerea cu abandonul, nedreptatea cu furia. Dar orice combinație posibilă este valabilă, pentru că suntem cu toții diferiți.
  • SOLUTIA 10: Să observăm asemănarile de caracter, temperament sau reacții ale familiei noastre: genetica și ereditatea arată probabil că familia noastă este activată de acelasi tip de corp de suferință ca și noi.

La nivel astral, vom observa evoluția sau involuția dorințelor noastre. Cum ne proiectăm în viitor? Cum se schimbă energia din jurul nostru având efect asupra prietenilor și familiei noastre? Ce vise avem noaptea și ce conținut energetic au ele?
  • SOLUȚIA 11: Să începem un jurnal al viselor și percepțiilor subtile – cercetând și înțelegând semnificațiile lor.

La nivel mental, ne vom "asculta" gândurile, ideile, convingerile. Există oare un fir conductor în spatele acestei bucle mentale? Ce discurs se repetă cel mai mult? Cum ne simțim după aceea? Spre ce acțiuni ne împing aceste gânduri?
  • SOLUȚIA 12: Să observăm intensitatea activității mentale imaginându-ne o scală în care există un indicator care ar trebui să ne avertizeze imediat ce nivelul se apropie de zona roșie de activare a corpului nostru de suferință.

La nivel spiritual, vom observa nivelul nostru de îndoială de sine și de incertitudine, claritatea minții și intuiția, dacă suntem obișnuiți să o folosim în mod regulat într-un mod conștient.
10) Văzând dincolo de matrice
Părăsind strânsoarea corpului nostru de suferință, ne vom dezvolta în continuare corpurile de lumină (pe care le voi descrie într-un articol viitor, a nu se confunda cu corpurile subtile de mai sus),, ceea ce ne va permite accesul la informații importante pentru evoluția noastră. Astfel ne vom schimba percepția, ea va fi mai largă și mai ales mai profundă, pentru că se va face pe mai multe straturi de conștiință, dincolo de nivelul fizic cunoscut până atunci.

Sper că v-a plăcut acest articol și că vă ajută să aveți o altă privire asupra percepției noastre de zi cu zi. Totul este percepție și majoritatea problemelor noastre provin dintr-o percepție distorsionată. Să trecem dincolo de percepția noastră formatată și limitată de matrice, spre o percepție de ființă multidimensională ce suntem.

Lasăți-mi comentariul vostru în secțiunea de mai jos. Cum vă afectează corpul vostru de suferință?


Oana MARTINS

Life coach și terapeută energetică

www.oana-therapie-coaching.com



4 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Comments


bottom of page